Pilat
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Pilat ie n luech de Urtijëi tl ridl de Sureghes te Gherdëina. I luesc Vedl Pilat y Pitl Pilat ie tl ridl Piz Dedora a Urtijëi.
Storia
mudéSureghes, da Nevaves nfina Pilat, ie tumeda ala curazia de Urtijëi dala curazia da Bula l ann 1778. La cëses danter i ruves de Piz y Iender fova ruvedes l ann 1660 pra Santa Cristina. La jënt messova dant ji uni dumënia sa Bula a mëssa.[1] Sun Pilat univel nce dat ora da bever y da maië, ma l ie rot ora l mel de fuech tl 1932 y la ustaria ie vardeda ju defin.[2].
Sën ie patron sun Pilat l scultëur Gregor Prugger che adum cun si fëna Lidia Bernardi fesc suenz manifestazions de cultura y de ert. L tublà ie deventà na mostra de operes d'ert y nce ntëur cësa ie da udëi creazions dl artist.
Per rué sun Pilat iel na streda da Val de Piz su, Streda Minert, troi N. 15B y n troi plutosc ërt che pëia via da Rainel, l troi N. 15.
Da Pilat pëiun su per l troi de Coldavëtes y da Coldavëtes ruvun sun Mont de Sëuc. Tosc do Pilat ie n troi, tlamà Alexander Langer, che va al Pisciadoi de Pedroc dl Ruf de Piz. Ilo daujin ie n pitl plan che ie stat tlamà "Sidonie Ruhe" tl 1910 dal "Verschönerungsverein" da nlëuta[3]. Na vedla streda porta da Pilat nchin al purtoi Pilat.
Notes
mudé- ↑ Ildefons Perathoner: Dla dliejes y cura d’anes tla cater valedes ladines. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 68.
- ↑ Gran festa n ucajion dla inaugurazion dla nueva “Cesa di Destudafuech” a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 75.
- ↑ Edgar Moroder: Seiser Alm - Mont de Sëuc - Alpe di Siusi. Flurnamenkarte, Parzellenkarte, Begleitbuch. Lia per Natura y Usanzes Urtijëi, 2001. ISBN 88-86102-27-5.
Cëla nce
mudéBibliografia
mudé- Edberte Moroder: Sa Crist da Pilat y ju n Bierjun. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 165-168.