Antone Perathoner
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Antone Perathoner, nce Antone Perathoner Fussel (* 28 utober 1864 te Sëlva;† 4 de fauré 1930 a Gries (Bulsan)[1]) fova n preve, professëur y auditor dla Sacra Rota. L ie stat l preve de Gherdëina che à fat la masra cariera tla gerarchia dla dlieja catolica.
Biografia
mudéAntone Perathoner ie nasciù ta la Bula te Sëlva. Si loma fova Treja Comploj y l pere Josef Anton Perathoner de Fussel. L ova na majera sor Marianna, n fra jumblin mort jëun y n fra plu jëun. Do che si oma fova morta tl 1871 se à l pere, vëidun cun cater fions, maridà cun Flizta Vinatzer y i à abù mo trëi fions: Maria, Luis y Zenza. Si frà jumblin ie mort do che l se ova amalà sula pastura de Mont de Sëuc tl 1876. Te na gran desgrazia dla gran eghes dl 1882 à na smueia mazà Flizita Mariana y Zenz, zarà n toc la cësa da Fussel y purtà demez l tublà y n tubladel[2].
Antone Perathoner à ulù jì a studië cun dodesc ani a Bulsan ulache l à fat la matura cun distinzion. Per se mantenì ai studi al for dat lezions a de autri studënc.
A Trënt al fat l seminar per deventé preve. L ie unì cunsagrà a Trënt ai 7 de lugio dl 1889 dal vëscul Valussi. Per la gran festa de si mëssa nevela te Sëlva ai 7 de lugio 1889 à Jan Batista Ploner da Sotanives scrit La ciantia dl primiziant[3][4].
Antone Perathoner ie stat pona caplan a Santa Cristina tl 1890 y daldò caplan y proviser a Urtijëi tl 1891[5].
Tl 1891 iel pona jit a fé l'università a Viena tl "K. & K. Priesterbildungsinstitut St. Augustin". Ilò se al metù a ’mparè nchinamei la rusnedes orienteles, siries y caldeies y l frequentova al’università nce la lezions dla rusneda araba.
Tl 1895 nen ovel mo nia finà l'università che l vëscul de Trënt l à cherdà a nsenië teologia tl Seminar de Trënt. Ntlëuta fova l nseniamënt mo dut da tenì per latin. Ai prim de lugio dl 1897 iel stà numinà a Viena dutor dla sacra teologia.
Tl 1899 ie Anton Perathoner unì cherdà a Viena sciche caplan de chëurt dl coser Franz Josef y sciche diretëur di studi di studënc d’università tl „k. k. Priesterbildungsinstitut”. Cun decret dl 27 de mei 1905 iel stat numinà dal coser a „K. & K. Oberhofkaplan y Hofzeremoniär”. Ai 11 de agost 1908, ’n ucajion dla festa de 60 ani de rëni dl coser, ie unida cunseniëda a Antone Perathoner la gran unerifizënza dl „Ritterkreuz des österr. ungar. Franz Josef Ordens” y l „Jubiläums-Hofkreuz”.
Tl 1909 iel unì numinà "prélat de camera" dal papa y auditor dla Sacra Rota, che iè la suneria dla Curia Romana che cumpedova ntlëuta 11 auditores.
Antone Perathoner fova tacà dassën a Gherdëina nce sce l à belau for vivù demez. L univa gën for inò te Gherdëina, ulache l passova nce for duta si vacanzes. Tl 1913 iel jit tla Franzia per ji a pëtlè per l spedel de Sëlva, che n ova ntënzion de frabichè. L ie stat pra Iosefina Sanoner a Chatillon y dala vëidua Vuillerot, nasciuda Sanoner da Mauriz-Urtijëi de Lijon, y l à abù n gran aiut da pert de chësta doi benefatores.
L à laurà pea pra la redazion di primes calëndri de Gherdëina che fova unic dac ora a Dispruch[6]. L ie stat nce un di fundadëures dla Union di Ladins de Dispruch [7]. L fova leprò pra la festa di 100 ani dla dlieja de San Durich a Urtijëi[8]
Antone Perathoner ova dunà al cheder dla Madona dl Aiut dla Dlieja Santa Maria ad Nives de Sëlva na varëta, che ie stata rubeda adum cun na culana tl 1980[9].
Scric
mudé- La plaza y la dliesa de S. Piere a Roma. Calënder de Gherdëina 1912, pl. 49-51.
- La catacombes de Roma. Calënder de Gherdëina 1913, pl. 40-42.
- Cie che pò suzöder a ǧi sula ferata Calënder de Gherdëina 1914, pl. 67–68.
- I ciastiei de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 65-71.
- Stories ntëur la smueja da Fussèl. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 81-82.
- Das kirchliche Gesetzbuch. A. Weger, dat ora dl 1921, 1924, 1931 (tudësch).
Notes
mudé- ↑ Ildephons Perathoner: Nosc prevesc patri y munighes. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 31.
- ↑ L' an dal’ èghes 1882. Calënder de Gherdëina 1913, pl. 34-35.
- ↑ Rut Bernardi cun Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013, pl.163, ISBN 978-88-6046-060-8.
- ↑ Fedele Demetz N pue de storia de Sëiva. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 58 y pl.67-69.
- ↑ Fedele Demetz N pue de storia de Sëiva. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 58 y pl.67-69.
- ↑ Vorwort. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 4.
- ↑ J. A. Comploj:Union dei Ladins (Ladinerverein) in Innsbruck).Calënder de Gherdëina 1915, pl.36.
- ↑ Toni Sotriffer: Nutizies (tëutes ora) dala Cronica de Seniëur Curat Franz Anderlan. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 107 (foto).
- ↑ Cronica 1980. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 168
Bibliografia
mudé- Antone Perathoner: Mons. Prelat Dr. Antone Perathoner da Fussel - Sëlva. Calënder de Gherdëina 1961, pl. 38-59.
- Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 111 y 238. ISBN 88-901703-4-4.