Paula Grossrubatscher
Paula Grossrubatscher Moroder (* 26 de jené 1922 a Urtijëi ; † 25 de utober 2012 a Urtijëi) ie stata na loma de familia, buteghiera y scritëura a Urtijëi te Gherdëina.
Articul per Ladin Gherdëina |
Vita
mudéNasciuda tla cësa Rusina, ala perdù l pere Josef Grossrubatscher cun 9 ani. Adum cun si loma Marianna Kostner, muta dl depenjadëur Alois Kostner ie Paula stata buteghiera tla butëiga Rusina fin tl 1953 canche la à vendú la butëiga a Bernhard Demetz-Faujëina per spartí l'arpejon cun l frà Leo Grossrubatscher. Paula à parturí y trà su cin mutans/mutons: Maria Ulrike buteghiera, Wolfgang dutor, Egon artist, Ruth psicologa y Stephan laurant pra Typak.
Alex Moroder, si uem, ala maridà puec mënsc dò che l ie ruà de ëuta dala viëra.
Paula ova gën la mujiga tlassica, dantaldut la opres de Richard Wagner. Mo dan la viëra iela furneda cun si nevic Alex cun la roda a Unieja per ji al opra.
Paula liejova truep de uni sort dala Bibia al Kapital de Karl Marx y la liejova uni ann i scritëures che giatova l pest Nobel.
Paula jiva gën de viac dlonch ora per l mond. Ëila maiova dl dut dla spezialitëies regioneles, tla Cina nchinamëi beches y nsec de uni sort.
Paula fova drët religëusa y jiva feter uni ann pra la Pro Civitate Cristiana de Assisi a n congres de teologia y filosofia y teniva pona cunferënzes de ciche la ova mparà de nuef[1].
Paula jiva gën sa mont, a crëp y cui schi mo do i 70 ani. Cun si uem iela stata sun feter duta la pizes y dlacieres de Südtirol, ma nce tla regions ujines.
Paula fajova pea cun l Teater de Gherdëina[2] y fova nce na bona ciantarina y à ciantà tl cor de dlieja de Urtijëi[3].
La à nce fat pea cun l Teater de Gherdëina[5]
Tl 1977 ie Paula stata metuda cunseliera per la Lia Natura y Usanzes de Gherdëina sciche rapresentanta dla Usc di Ladins[6].
Scric
mudé- Letra a Nëus Ladins. Nëus Ladins, 15 de merz 1967, pl. 5-6.
- Giajuns de istruzion, vierces o ulei vester vierces. Nëus Ladins, 15 de fauré 1968, pl. 7.
- 'N pue de zeche da rì. Nëus Ladins, 1. de merz 1968, pl. 4.
- Uemes per l mont (Carlo Crepaz). Calënder de Gherdëina 1977, pl. 45-48.
- Jites via per i mënsc di an. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 10-29.
- Batista Vinatzer de Val. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 67-71.
- Na noza nia da dejmincé. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 110-113.
- Na ntraunida. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 113-114.
- N lecort de anda Malia Sanoner da Costa. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 115-117.
- Zenzl da Fëur. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 75-77.
- Nozes de arjënt. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 137-139.
- Vinzenz Maria Demetz da Fëur. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 114-121.
- Maria da Nudrëi. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 176-181.
- Amor = ji deberiëda (Poejia). Calënder de Gherdëina 1994, pl. 139.
- Trëi belëzes dl mond. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 169-175.
- La Dolomites dla Lucania. Calënder de Gherdëina 1999, pl. 86-87.
Paula à scrit scialdi nce per la zaites Nos Ladins y La Usc di Ladins.
Notes
mudé- ↑ Daniela Moroder: Union di Ladins de Gherdëina 1989. Calënder de Gherdëina 1990, pl. 31 y 32.
- ↑ Franzl Moroder, Eduard Moroder, Tone Demetz: Teater te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 121.
- ↑ Alex Moroder: Storia di cor de dlieja de Urtijëi. Calënder de Gherdëina, 1984, pl. 67.
- ↑ Engl de Mariangiul: La Gimi (Jimmy) a 20 ani. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 88.
- ↑ Franzl Moroder, Eduard Moroder, Tone Demetz: Teater te Gherdëina. Calënder de Gherdëina, pl. 121
- ↑ Flëur Schrott: Na lia à 80 ani. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 67.
Bibliografia
mudé- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 232.
- Egon Moroder Rusina: Nosta oma Paula dl Rusina. Calënder de Gherdëina 2014, pl 200-202.