Template:Plata prinzipala/carussel cuntenut

• 
  Articul dl mëns
  Schi te Gherdëina

  L sport dai schi pon dì che à scumencià tla Norvegia. Bele l ann 1843 ie unida fata na garejeda de schi a Tromsö y tl 1867 a Cristiania, che ntlëuta fova l inuem per Oslo. Nce i inuemes dla prima tecniches da jì cun i schi „Christiania” y „Telemark” vën dala Norvegia. L prim a ji cui schi te Gherdëina ie stat Emil Terschak y si familia coche n vëisc da fotos fates mo dan l 1900. Emil Terschak ie unit a sté te Gherdëina do che l fova stat n pez tla Norvegia. - Gëura l articul

  Schi te Gherdëina

  

  L sport dai schi pon dì che à scumencià tla Norvegia. Bele l ann 1843 ie unida fata na garejeda de schi a Tromsö y tl 1867 a Cristiania, che ntlëuta fova l inuem per Oslo. Nce i inuemes dla prima tecniches da jì cun i schi „Christiania” y „Telemark” vën dala Norvegia. L prim a ji cui schi te Gherdëina ie stat Emil Terschak y si familia coche n vëisc da fotos fates mo dan l 1900. Emil Terschak ie unit a sté te Gherdëina do che l fova stat n pez tla Norvegia.

  
  

• 
  Foto dl mëns
  Mastlé

  Mastlé ie na mont te Gherdëina tl chemun de Santa Cristina. Per tudësch ti dijun Aschgler Alm. A nord fina la mont cun Secëda, la Furcela de Pana, la Peles Vërdes y la Odles, a urient cunfina la mont de Mastlè cun l mur de Ncisles, la pastura de Ncisles l Col Raisa y la Mont de Ciaulonch, a uzidënt cun Cuca y Pic. Sun Mastlé dal cinch monumënc dla natura che ie l Bosch dala Crëusc, che ie l bosch plu aut de lëns de zirm d'Europa y cater lec. - Gëura l articul

  Foto dl mëns

  

  Mastlé ie na mont te Gherdëina tl chemun de Santa Cristina. Per tudësch ti dijun Aschgler Alm. A nord fina la mont cun Secëda, la Furcela de Pana, la Peles Vërdes y la Odles, a urient cunfina la mont de Mastlè cun l mur de Ncisles, la pastura de Ncisles l Col Raisa y la Mont de Ciaulonch, a uzidënt cun Cuca y Pic. Sun Mastlé dal cinch monumënc dla natura che ie l Bosch dala Crëusc, che ie l bosch plu aut de lëns de zirm d'Europa y cater lec.

  
  

• 
  Rest dl mond
  Ruscia

  La Ruscia ie n stat transcuntinentel danter l’Europa y l’Asia y l plu gran stat al mond aldó dla spersa cun 17 125 191 km², che ie n utaf de la spersa dl mond ulache l se lascia viver. La Ruscia se destira ora per 11 zones d'orar y cunfina cun 16 stac, che ie l numer plu aut de uni nazion. La Ruscia à la nonejima majera populazion al mond cun zirca 145 milions de abitanc. La capitela y majera zità ie Moscau, che ie ënghe la majera zità che ie dl dut te l'Europa. San Petersburg ie l zënter culturel de la Ruscia y si segonda majera zità. Autri gran zëntri urbans ie Novosibirsk, Iekaterinburg, Nijni Novgorod y Kasan. - Gëura l articul

  Ruscia

  

  La Ruscia ie n stat transcuntinentel danter l’Europa y l’Asia y l plu gran stat al mond aldó dla spersa cun 17 125 191 km², che ie n utaf de la spersa dl mond ulache l se lascia viver. La Ruscia se destira ora per 11 zones d'orar y cunfina cun 16 stac, che ie l numer plu aut de uni nazion. La Ruscia à la nonejima majera populazion al mond cun zirca 145 milions de abitanc. La capitela y majera zità ie Moscau, che ie ënghe la majera zità che ie dl dut te l'Europa. San Petersburg ie l zënter culturel de la Ruscia y si segonda majera zità. Autri gran zëntri urbans ie Novosibirsk, Iekaterinburg, Nijni Novgorod y Kasan.

  
  

Articul dl mëns

Schi te Gherdëina

L sport dai schi pon dì che à scumencià tla Norvegia. Bele l ann 1843 ie unida fata na garejeda de schi a Tromsö y tl 1867 a Cristiania, che ntlëuta fova l inuem per Oslo. Nce i inuemes dla prima tecniches da jì cun i schi „Christiania” y „Telemark” vën dala Norvegia. L prim a ji cui schi te Gherdëina ie stat Emil Terschak y si familia coche n vëisc da fotos fates mo dan l 1900. Emil Terschak ie unit a sté te Gherdëina do che l fova stat n pez tla Norvegia. - Gëura l articul

Schi te Gherdëina

L sport dai schi pon dì che à scumencià tla Norvegia. Bele l ann 1843 ie unida fata na garejeda de schi a Tromsö y tl 1867 a Cristiania, che ntlëuta fova l inuem per Oslo. Nce i inuemes dla prima tecniches da jì cun i schi „Christiania” y „Telemark” vën dala Norvegia. L prim a ji cui schi te Gherdëina ie stat Emil Terschak y si familia coche n vëisc da fotos fates mo dan l 1900. Emil Terschak ie unit a sté te Gherdëina do che l fova stat n pez tla Norvegia.

Foto dl mëns

Mastlé

Mastlé ie na mont te Gherdëina tl chemun de Santa Cristina. Per tudësch ti dijun Aschgler Alm. A nord fina la mont cun Secëda, la Furcela de Pana, la Peles Vërdes y la Odles, a urient cunfina la mont de Mastlè cun l mur de Ncisles, la pastura de Ncisles l Col Raisa y la Mont de Ciaulonch, a uzidënt cun Cuca y Pic. Sun Mastlé dal cinch monumënc dla natura che ie l Bosch dala Crëusc, che ie l bosch plu aut de lëns de zirm d'Europa y cater lec. - Gëura l articul

Foto dl mëns

Mastlé ie na mont te Gherdëina tl chemun de Santa Cristina. Per tudësch ti dijun Aschgler Alm. A nord fina la mont cun Secëda, la Furcela de Pana, la Peles Vërdes y la Odles, a urient cunfina la mont de Mastlè cun l mur de Ncisles, la pastura de Ncisles l Col Raisa y la Mont de Ciaulonch, a uzidënt cun Cuca y Pic. Sun Mastlé dal cinch monumënc dla natura che ie l Bosch dala Crëusc, che ie l bosch plu aut de lëns de zirm d'Europa y cater lec.

Rest dl mond

Ruscia

La Ruscia ie n stat transcuntinentel danter l’Europa y l’Asia y l plu gran stat al mond aldó dla spersa cun 17 125 191 km², che ie n utaf de la spersa dl mond ulache l se lascia viver. La Ruscia se destira ora per 11 zones d'orar y cunfina cun 16 stac, che ie l numer plu aut de uni nazion. La Ruscia à la nonejima majera populazion al mond cun zirca 145 milions de abitanc. La capitela y majera zità ie Moscau, che ie ënghe la majera zità che ie dl dut te l'Europa. San Petersburg ie l zënter culturel de la Ruscia y si segonda majera zità. Autri gran zëntri urbans ie Novosibirsk, Iekaterinburg, Nijni Novgorod y Kasan. - Gëura l articul

Ruscia

La Ruscia ie n stat transcuntinentel danter l’Europa y l’Asia y l plu gran stat al mond aldó dla spersa cun 17 125 191 km², che ie n utaf de la spersa dl mond ulache l se lascia viver. La Ruscia se destira ora per 11 zones d'orar y cunfina cun 16 stac, che ie l numer plu aut de uni nazion. La Ruscia à la nonejima majera populazion al mond cun zirca 145 milions de abitanc. La capitela y majera zità ie Moscau, che ie ënghe la majera zità che ie dl dut te l'Europa. San Petersburg ie l zënter culturel de la Ruscia y si segonda majera zità. Autri gran zëntri urbans ie Novosibirsk, Iekaterinburg, Nijni Novgorod y Kasan.