Balest
Balest ie n post sëura l luech da Sacun tl chemun de Urtijëi. Balest à dala pert nord n gran crëp de sas cun doi roes y da pert sud iel n bosch plu che auter de lëns de pëc.
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Crëp de Balest mudé
L Crëp de Balest ie na formazion longia de crëp dl viëres nord-vest, scialdi vedla plu che auter dl Bellerophon[1]. L Crëp dl Balest ie n monumënt naturel sota scunanza dla Provinzia de Bulsan Südtirol[2].
Inuem mudé
L'inuem Balest semea che l vën coche scrij Edgar Moroder da "acade beltu = seniëura (devinità) Estu (Esta-Isctar, 1 inuem de na diea Esta cun 1 medem senificat se’ che 1 inuem Este, na zità tose sota Padua, ulache tl tëmp preroman univ-1 dunfri a chësta diea"[3]
Storia mudé
Per Balest passa l Troi Paian, n troi che fova de gran mpurtanza zacan. Sul Troi Paian sun Balest à Jan da Juntlan abinà l ann 1830 n bel stilet de bront che ie da udëi tl Museum Gherdëina. Tl agost dl 2009 ie stat metù su n crist nuef benedì dal pluan de Santa Cristina Raimund Perathoner[4].
Liejënda mudé
Sun Balest sciche te autri luesc de Gherdëina, l bosch de Plajes, l Col Maladët y l Col dala Pelda minovun che l vivova n orco[5]. Sun l'orco dal nce la poejia L'orco dl Balest de Leo Runggaldier da Furdenan. Aldò dla liejënda fovel sun Balest n ciastel, che n minova vester l Ciastel Stetteneck, che ie pona arsì tla bujes de Pincan[6]. Stefan Planker y Herwig Prinoth à po abinà chësc ciastel, studian plu avisa i vedli documënc, sul col da Pincan ulache i à giavà ora mo i vedli mures[7].
Troies mudé
Sun Balest ruvun jan sul troi N. 6 dala Dlieja da Sacun su fin sul ëur dl crëp. Da iló va l troi inant su per la Costa dl Balest sun Plan da Roles y Sëurasas. Dala crëusc dl Balest passa l Troi Paian, troi N. 8, che vën dal Pra de Peza y Lech de Lagustel y va inant sota l Crëp de Balest via per la la Pitla Roa y la Gran Roa, ruan ta Ravison y sala Locia dl Pëne.[8].
Notes mudé
- ↑ Dessëni dla formazion dl Crëp de Balest.
- ↑ Crëp dl Balest monumënt naturel sota scunanza.
- ↑ Edgar Moroder: Fova pa i Retes Semìc?. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 149.
- ↑ Egon Vinatzer: Cronica 2009. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 210.
- ↑ Elsa Runggaldier: Credënzes y superstitions tla Ladinia du zacan. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 56-57.
- ↑ Elsa Runggaldier: Gardis y l ciastel dl Balést (liejënda). Calënder de Gherdëina 1981, pl. 74.
- ↑ Stefan Planker, Herwig Prinoth: Tl 2000 iel unì a lum l ciastel dl Balest. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 134-138.
- ↑ Troies per Balest sun OpenStreetMap.
Cëla nce mudé
|
Bredles • Bulacia • Chemun • Ciampinëi • Ciaulonch • Col Raiser • Cunfin • Ciandevaves • Dantercëpies • Juac • Hartl • Mastlé • Pana • Mont de Sëura • Mont Sëuc • Ncisles • Plan dai Ciavei • Frea • Resciesa • Sëurasas • Secëda • Stevia • Tramans | |